vineri, 29 iunie 2012

Tarta de caise si musli


O tarta de sezon, asa ca ar fi bine sa va grabiti cat mai sunt caise.
Mi s-a parut interesant faptul ca au fost folosite seminte de varii feluri si fulgi de ovaz, ingrediente care in final conduc la o textura usor crocanta. Chiar este o tarta interesanta, o recomand daca aveti chef de experimente (si nu numai). :)

duminică, 24 iunie 2012

Salata arabeasca de ceapa


Ma rog, dupa cum poate ati vazut in postarea precedenta salata asta de ceapa a fost parte integranta in cadrul unui proiect de mare anvergura, mai exact falafel la lipie cu multe sosuri si legume. :)
Dar cum reteta asta o urmaream de mult, am decis ca este cazul sa ii aloc o postare separata.

Cand zic urmaream ma refer la faptul ca am savurat salata asta de multe ori prin diferite carciumi arabesti/turcesti. Combinatia mi s-a parut extrem de simpla: ceapa cu sumac si un pic de patrunjel asa ca am incercat sa o reproduc si eu.
Fara succes de altfel, iesea ceva decent dar departe de original. O vreme mi-am batut capul dupa care m-am lasat pagaubas. :))

Eh, asta pana cand prietenul Coco (un fin cunoscator al bucatariei orientale de altfel) a reusit pe cai numai de el stiute sa obtina reteta asta. Si minune, rezultatul a fost perfect!

Falafel - perfectiunea


Desi acum ceva vreme am mai postat o reteta de falafel, am considerat ca este cazul sa revin.
Asta pentru ca relatia mea cu falafelul a fost una speciala, o relatie ce a implicat multe suisuri si coborasuri, o relatie plina de esecuri si impliniri totodata. :))
(mai multe amanunte puteti gasi in prima reteta de falafel)

Asa, desi in cele din urma ajunsesem la o abordare cat se poate de onorabila si gustoasa simteam eu ca e loc de mai bine, simteam ca se poate mai mult. Era ca si cum m-as fi fost urcat pe Everestul falafelului dar fara a ajunge pe culme. :)

Singurul lucru care ma nemultumea la ultima reteta era textura. Nu reuseam sa obtin textura aia un pic zgrunturoasa la suprafata. Asta pana azi cand astrele s-au aliniat perfect si am obtinut combinatia ideala gust-textura. :)

Pentru cei interesati, se pare ca textura se datora faptului ca fierbeam nautul, la vremea respectiva ajunsesem  la concluzia ca era singura modalitate de a impiedica dezintegrarea falafelului la prajit.
Ei bine, gresit. Se pare ca nautul nu era suficient de hidratat, asta era singura lui problema. :)
In concluzie, nautul trebuie tinut suficient la inmuiat  (pe de o parte) si la frigider o data ce compozitia este gata (pe de alta parte).

duminică, 17 iunie 2012

Thai red curry


Uite ca de bine de rau am reusit sa abordez si sectiunea doi a curry-urilor thai, adica red curry.
Asta pentru ca in lumea asta complexa a curry-ului thai exista o anumita dualitate, avem de a face cu doua concepte primordiale (rosu si verde), care se completeaza reciproc, bineinteles. :)
Ma rog, universul curry este extrem de vast si trebuie tratat in mod exhaustiv asa ca nu va mirati daca din cand (in mod regulat chiar) o sa mai prezint cate o reteta.

Asa, daca tot vorbeam de dualitate, cu green curry am cochetat acum cateva luni si am fost extrem de multumit. Daca aveti timp si chef si kafir lime si lemon grass recomand cu caldura ambele retete, atat cea de azi cat si cea de curry verde.
Trebuie doar sa va inarmati cu un pic de rabdare asta pentru ca nu o sa gasiti chiar toatele ingredientele din prima sau in acelasi loc, dar nah stiti cum se spune: cu bunavointa se rezolva orice. :)
Iar rezultatele sunt spectaculoase, credeti-ma pe cuvant.

luni, 11 iunie 2012

Pizza calzone cu radicchio, ricotta si cascaval afumat


O combinatie destul de inedita, sincer sa fiu pe mine unul nu m-ar fi dus capul la asa ceva.
Bine, acum exista si o mica observatie: trebuie sa va placa radicchio, sau cel putin sa nu va displaca.
Cu alte cuvinte daca sunteti genul care la restaurant scoate radicchio din salata mai bine nu. :)
Mie personal mi s-a parut bunicica, cu toate astea ard de nerabdare sa incerc si celelate variante ale acestei retete: cu hribi (neaparat!!) si cu spanac si praz.

duminică, 10 iunie 2012

Valdostana


Satul de noul val in materie culinara m-am decis sa abordez o mancare usor ghiolbaneasca, mai de crasma asa. :)
A nu se intelege ca am renuntat la explorarile mele culinare, doar ca zilele astea aveam chef de ceva simplu.

Nu de alta, dar fenomenul asta MasterChef m-a terminat de cap. Unde te uiti, MasterChef in sus si jos.
Mai nou toate lumea vrea sa fie chef si sa faca dish-uri, care neaparat trebuie sa fie crisp sau tasty sau naiba stie ce ca altfel nu e bine. :))
Hai ca peste romgleza asta as trece fara prea mari dureri de cap, ca nah sunt destul de tolerant dar felul in care a fost implementat emisiunea m-a dezamagit total.
Nu stiu cum sa va zic, dar eu aveam eu viziune idilica asupra bucatarilor (cand zic bucatari ma refer la bucatari adevarati si nu la carciumari care fac ceafa cu cartofi prajiti). Cumva ii consideram undeva in elita societatii, alaturi de medici, profesori si alte categori similare.
Pana la urma sunt niste oameni in mainile carora iti incredintezi viata, pe umerii carora sta o mare responsabilitate. Oamenii astia trebuie sa fie caractere puternice, trebuie sa fie tari ca piatra.
Eh, pornind de la premisele astea ce mi-a fost sa vad in 'show'-ul cu pricina?

O balacareala ordinara, o regie ieftina. Oameni cu pretentii de chef care dau cu tigaile de pamant si care se comporta ca niste actorasi de mana a doua de la bolywood.
Mdeah, noi sa fim sanatosi, ce sa zic.

Asa, ca sa revenim la oile noastre se pare ca valdostana noastra cea de toata zilele are origine italiana. Numele vine de la Valle d'Aosta, o regiune semi-muntoasa din nord-vestul Italiei. Care regiune are anumite mancarici specifice, bineinteles. :)
Implementarea noastra locala pare sa difere un pic fata de conceptul original, dar nah atata vreme cat rezultatul e gustos putem trece lejer peste micile detalii de genul asta.

joi, 7 iunie 2012

Tocanita de sardine


Din ciclul "Nicio masa fara peste" am onoarea sa prezint publicului larg o tocanita de sardine de ultima generatie, ultima tehnologie, cap de pod cum se mai zice intre noi inginerii. :)
Satul de arhi-cunoscutele tocane sau tocanite bazate pe porc si vita m-am decis sa incerc si reteta asta. Si pot spune ca a meritat, e o combinatie foarte interesanta, singurul lucru pe care mi-l reprosez e ca puteam sa o fac un pic mai zemoasa (doar un pic), dar in rest a fost cat se poate de buna.